Orice inițiativă de planificare financiară include evaluarea stării de sănătate a unei afaceri. Punctul în care începi această evaluare este bilanțul. El este radiografia poziției financiare a afacerii la un moment dat, de obicei, la sfârșitul anului.

Această imagine te ajută să evaluezi cât de riscantă este afacerea ta sau oricare altă afacere.

Dacă, de exemplu, o firmă este foarte îndatorată, poți vedea acest lucru foarte ușor în bilanț. Dacă datoriile sunt prea mari comparativ cu capitalurile, vei înțelege că afacerea este într-un punct sensibil, periculos.

Bilanțul este unul dintre cele 3 instrumente ale bugetului, alături de P&L și Cash Flow. P&L-ul îți arată cât de mult profit poate produce afacerea ta (găsești aici mai multe detalii), iar Cash Flow-ul cât de mult cash vei avea în bancă la finalul fiecărei luni (vezi aici un articol complet pe acest subiect). Bilanțul îți arată cât de multă valoare adaugi firmei.

Are 2 secțiuni pe care sunt sigură că le-ai văzut deja când ai semnat acest raport pe care cele mai multe firme îl depun o dată pe an. Acestea sunt Activ și Pasiv, respectiv resursele firmei și sursele de finanțare.

Egalitatea în bilanț este Activ = Datorii + Capitaluri proprii

Asta înseamnă că tot ceea ce deții (resursele tale) este egal cu ceea ce datorezi plus capitalul tău în afacere.

Resursele tale sunt activele din bilanț. În funcție de lichiditate, respectiv de cât de rapid se transformă în cash aceste resurse, există active circulante (curente) și active fixe (imobilizări).

Activele circulante includ soldul de bani din bancă. Practic banii din bancă îi deții. Sunt deja lichiditate. Apoi, tot în active circulante sunt creanțele, sumele de bani facturate, pe care aștepți să le încasezi de la clienți. Dacă, spre exemplu, ai livrat un lot de cămăși în valoare de 5 000 de lei, să spunem, și termenul de plată al magazinului care le vinde este de 30 de zile, până la încasare, această valoare va apărea în bilanț la creanțe. E valoarea înregistrată de contabilitate ca venituri în P&L, însă nu a fost încasată.

O altă categorie de active circulante sunt cheltuielile în avans. Înseamnă că ai plătit valoarea unor produse sau servicii care încă nu ți-au fost livrate și, în consecință, nu apar încă în P&L ca și cheltuieli. La livrarea produsului sau serviciului vor fi transferate din bilanț în P&L. De exemplu, dacă plătești chiria pe 3 luni în avans, să spunem 1 500 euro, aceasta va apărea la cheltuieli în avans cu aceeași valoare. În momentul în care proprietarul spațiului va emite factura lunară acestea vor deveni cheltuieli în P&L.

Ultimele dintre activele circulante sunt stocurile. Există posibilitatea ca acestea să se tranforme mai greu în cash. Dacă luna aceasta nu ai vândut toate camășile pe care le-ai achiziționat luna trecută, valoarea celor nevândute va fi înregistrată în bilanț la stocuri.

Următoarele tipuri de active sunt activele fixe sau imobilizările. Acestea au o durată de viață mai mare și planificăm să le folosim pe o perioadă mai mare de 1 an. Ele vor fi cuprinse în bilanț pe o durată mai lungă de timp. Acestea pot fi clădiri, mobilier de birou, echipamente, utilaje etc.

Le vei vedea în evidențele firmei la valoarea lor de achiziție. Contabilitatea va calcula valoarea cheltuielii cu amortizarea sau deprecierea lor în timp. Dacă, de exemplu, îți propui să cumperi spațiul în care afacerea ta cu cămăși își desfășoară activitatea, iar valoarea acestuia este 50 000 eur, aceasta va apărea la active imobilizate în bilanț. În P&L, vei vedea lunar valoarea amortizării acestui spațiu pe care contabilitatea ta a calculat-o.

Suma celor două tipuri de active (total ACTIV) va trebui să fie egală cu suma datoriilor și a capitalurilor proprii (total PASIV).

În pasiv avem datoriile. Acestea sunt datoriile curente, pe termen scurt, respectiv pe o perioadă mai mică de an, pe care le plătim furnizorilor, angajaților și statului. Dacă achiziționezi materie primă pentru cămăși în valoare de 10 000 lei, iar termenul de plată este de 30 zile, cei 10 000 lei vor fi înregistrați în bilanț la datorii curente.

Veniturile în avans intră tot în datorii curente. Ele reprezintă sumele de bani pe care clienții le-au plătit pentru serviciile sau produsele pe care urmează să le livrăm. La momentul livrării vor fi înregistrate în P&L ca venituri.

În pasiv sunt incluse și datoriile pe termen lung, mai mari de un an, respectiv creditele bancare și leasingul financiar. Dacă ai solicitat băncii un împrumut ca să cumperi spațiul de lucru în valoare de 50 000 euro, acesta va fi înregistrat în bilanț la datorii pe termen lung.

Tot în pasiv sunt incluse și capitalurile proprii – orice leu pe care acționarul îl pune în afacere sau îl scoate din afacere. Dacă anul trecut ai avut un profit de 70 000 lei și nu l-ai retras ca dividende, el va apărea în capitaluri proprii. La fel capitalul social pe care l-ai subscris și vărsat la începutul activității. Capitalurile proprii sunt legătura dintre Bilanț și P&L. Capitalurile arată cum afectează valoarea afacerii profitabilitatea reflectată în P&L.

Dacă vrei să afli mai multe despre indicatorii afacerii tale și cum urmărești bugetul de venituri și cheltuieli intră aici și vei primi un mini-curs gratuit despre Cum îți planifici bugetul și cum controlezi banii afacerii tale.